Narcis în oglindă

. O scriere despre valoarea cioburilor vieţii, despre dedublare, răutate şi egoism. Pentru că nu există refugiu în neutralitate, neutralitatea înseamnă eschivare, lipsă de responsabilitate. De aceea narativul şchiopătează. Un scriitor care scrie un roman, dar nu îl arată nimănui de teamă că lectura din partea unei alterităţi i-ar profana opera, îl scrie apoi tot el îl citeşete, scrie o operă de critică literară pe marginea propriei opere. Desigur din critica sa lipseşte teoria receptării, dar el se gândeşte să scrie o teorie a propriei receptări a propriului roman. Valoarea unei opere nu rezidă în faptul că ea este citită. Valoarea îi este intrinsecă. Ajunge o singură minte să brodeze, să croşeteze. Nimic nu contează, nici chiar cuvântul pe care-l scriu acum, are un rost datorită inerţiei, datorită mecanicii. Pentru orice axiologie este nevoie de o valoare fundamentală, dacă nu o găseşti, nu faci decât să bâjbâi.